“Scandalul” şi adevărul:

La finele anului 2014 trei bănci moldoveneşti – Banca de Economii (BEM), Unibank şi Banca Socială au falimentat sub acuzaţiile de “furtul miliardului de dolari” din sistemul bancar al Moldovei, această sumă fiind echivalentul de 12.5% din PIBul Moldovei.

Banca Naţională a Moldovei (BNM) a implicat o firmă de consultanţă în domeniul de afaceri cu reşedinţa principală în SUA – Kroll, aparent pentru investigarea circumstanţelor în urma cărora a falimentat banca. Conform raportului Kroll datat cu 2 aprilie 2015, în perioada între 17 august 2012 şi 30 noiembrie 2014, cele trei bănci au suferit schimbări majore în componenţa acţionarilor. Apoi fiecare bancă a conclus serii de tranzacţii fără sens economic clar şi în urma cărora bilanţurile băncilor au suferit pagube semnificative, băncile astfel şi-au pierdut viabilitatea.

Potrivit datelor din raportul Kroll, băncile par a fi concertat acţiunile lor în mod voluntar pentru a deghiza natura tranzacţiilor efectuate şi beneficiarii acestor tranzacţii. Kroll l-a numit pe Ilan Şor jucător care a jucat un rol integral în coordonarea activităţii date, sugerând că el a fost unul dintre beneficiari, chiar, dacă nu unicul beneficiar. Făcând aceste concluzii, compania Kroll a admis că s-a bazat pe informaţia şi analiza efectuată de BNM, care nu a fost verificată independent de Kroll.

Ilan Şor este un om de afaceri tânăr, o figură publică bine cunoscută şi un filantrop în Moldova. Ilan Şor a negat cu vehemenţă că banca a falimentat din cauza activităţilor sale sau că el ar fi beneficiat de la tranzacţiile în urma cărora banca a falimentat.

Datorită mai multor succese în afaceri el a devenit Preşedinte al Consiliului de Administraţie al BEM în mai 2014. Atunci în fruntea guvernului era Prim-ministrul Vlad Filat, care a solicitat ca Dl. Şor să preia acest rol. Devenind Preşedinte al Consiliului, Ilan Şor cunoştea că autorităţile statului erau informate încă din anii 2012-2013 (şi anterior) că cea mai mare bancă de stat, Banca de Economii, era aproape de faliment din cauza unui şir de împrumuturi dubioase acordate în decursul a peste 10 ani de către administraţiile anterioare. Faptul că banca era problematică a mai fost invocat şi de Comisia Parlamentară specială în anul 2013 şi în raportul FMI din 2012.

La finele anului 2014 în privinţa celor trei bănci au fost desemnaţi administratorii speciali. Ca urmare, Dl. Şor a suferit pierderi financiare severe şi a pierdut un proiect major de afaceri.

În anul 2015 a fost intentat un dosar penal şi Dl. Şor din propria iniţiativă s-a prezentat autorităţilor, cooperând activ cu organele de anchetă pentru a îi găsi pe beneficiarii reali ai acestei fraude. El a prezentat informaţiile şi materialele disponibile pentru vărsa lumina asupra circumstanţelor care au cauzat falimentarea băncii. Pe baza mărturiilor lui Ilan Şor autorităţile au reuşit să iniţieze şi să ducă până la capăt procesul penal împotriva mai multor persoane oficiale învinuite de corupţie, acestea fiind arestate şi eventual condamnate. Printre ele s-a pomenit şi fostul Prim-ministru Vlad Filat, care acum îşi ispăşeşte pedeapsa în formă de nouă ani de privaţiune de libertate, potrivit datelor Reuters. Autorităţile moldoveneşti l-au mai condamnat şi pe Veaceslav Platon, omul de afaceri legat cu majoritatea reţelelor de spălare a banilor (Scandalul Laundromat) la 18 ani de închisoare, începând cu Aprilie 2017, potrivit Interfax.

În pofida deciziei sale de a-şi onora datoria sa civică, în pofida cooperării sale active cu autorităţile, Dl. Şor a fost plasat sub arest. Iniţial el a petrecut 2,5 luni în celula izolatorului de detenţie preventivă, iar apoi plasat sub arest la domiciliu, până 21 iunie 2017. Dl. Şor a respectat condiţiile arestului la domiciliu şi a făcut totul posibil pentru a coopera cu procurorul responsabil pentru investigarea cazului său, pentru a scoate adevărul la suprafaţă şi pentru a îi identifica pe beneficiarii reali ai acestei fraude bancare sistematice.

Ancheta continuă şi o bună parte a adevărului rămâne necunoscută publicului, iar numele beneficiarilor adevăraţi rămân în taină.

Kroll continuă să fie implicată de BNM şi comunică informaţii actuale conducerii băncii.

Unii Membri ai Parlamentului European deja şi-au pus întrebarea dacă Ilan Şor este tratat ca un ţap ispăşitor pentru a preveni descoperirea adevărului în acest caz.