Secvenţa evenimentelor:

De la 1991 înainte

  • Banca de Economii (BEM) a fost fondată sub controlul statului în anul 1991 ca succesoarea băncii sovietice – unui instrument al statului pentru tranzacţii financiare. Ilan Şor a declarat că în acea perioadă banca a acumulat o datorie compromisă în sumă de 7 miliarde lei, pe care al a descoperit-o când a devenit Preşedinte al Consiliului de Administraţie în mai 2014 (Sursa: BBC).

2009

  • Septembrie: Vlad Filat a devenit Prim-ministru

2012-2013

  • Autorităţile statului erau informate despre faptul că băncile din Moldova se confruntau cu dificultăţi financiare, în special Banca de Economii (BEM), din cauza unei serii de împrumuturi dubioase acordate timp de 10 ani de către administraţiile anterioare ale băncii.
  • În noiembrie 2012 IMF a emis un raport de avertizare despre nivelele critice de capital în BEM, cerând acţiuni urgente.
  • Acest fapt a fost confirmat de Comisia Parlamentară specială în anul 2013, această comisie fiind creată special pentru a verifica starea de lucruri la BEM. Ea a descoperit că banca se confrunta cu probleme financiare şi că în finanţele sale există o „gaură” semnificativă.
  • În aşteptarea alegerilor parlamentare în ţară, Vlad Filat a cerut ca Ilan Şor să îl ajute să salveze BEM.

2014

  • Aprilie/Mai: Ilan Şor a îndeplinit cererea lui Filat pentru a îi ajuta să salveze BEM. El a făcut această decizie pe baza promisiunilor lui Filat, deoarece acesta a promis că după alegeri el va face rost de mijloace băneşti suplimentare pentru injectare în bancă pentru îmbunătăţirea stării ei financiare.
    Corespunzător, lui Ilan Şor i s-a propus să devină Preşedinte al Consiliului Băncii în aprilie, cu recomandarea băncii Vnesheconombank din Rusia. El a fost ales Preşedinte al Consiliului în Banca de Economii în luna mai. Dar Filat nu şi-a onorat promisiunile.
    Preşedintele anterior al băncii, Grigore Gacikevici, acum este în arest, fiind cercetat pentru încălcările comise la acordarea împrumuturilor în perioada în care se afla în funcţia de preşedinte al BEM.
  • 28 noiembrie: Ilan Şor şi-a dat demisia din funcţia de Preşedinte al Consiliului Băncii de Economii, deoarece statul a preluat controlul asupra băncii.
  • Noiembrie: din cauza dificultăţilor financiare Banca Naţională a Moldovei (BNM) a instituit administrarea specială la următoarele trei bănci: Banca de Economii, Unibank şi Banca Socială.

2015

  • Ianuarie: BNM a semnat contractul cu firma americană de investigaţii în afaceri Kroll, în vederea cercetării activităţilor băncii într-o perioadă restrânsă de timp.
  • Martie: Ilan Şor a organizat o conferinţă de presă, în cadrul căreia a declarat că “gaura neagră” a datoriei era deja cunoscută în anul 2013, când 47% din portofoliul de împrumuturi al băncii au fost declarate datorii compromise. Acest fapt a fost confirmat de Comisia Parlamentară. La momentul demisiei din funcţia de preşedinte acest procentaj a scăzut până la 20%. Dl. Şor a mai declarat că problemele în bancă au fost provocate până la alegerile din octombrie 2014, când anumite grupări politice au îndemnat publicul să îşi retragă banii din bancă pentru a evita riscul pierderii economiilor, deoarece “bani nu au mai rămas.”
  • Martie/Aprilie: Primul raport Kroll a fost dezvăluit publicului de către Preşedintele Parlamentului, Andrian Candu. Kroll l-a numit pe Ilan Şor jucător care a jucat un rol integral în coordonarea activităţii date, sugerând că el a fost unul dintre beneficiari, chiar, dacă nu unicul beneficiar.
  • În primăvara anului 2015 Procuratura Generală a organizat o anchetă amplă a evenimentelor care s-au produs în bănci. Ilan Şor a fost arestat, iar apoi plasat sub arest la domiciliu, acest arest a durat până în iunie 2015.
  • Aprilie: Procurorul General al Moldovei a declarat jurnaliştilor că raportul Kroll nu poate fi utilizat ca dovadă în cauze penale.
  • Octombrie: BNM a semnat acordul cu Kroll în vederea perfectării celei de a doua versiuni a raportului.

    Ilan Şor din propria iniţiativă a depus mărturii autorităţilor şi a cooperat cu organele de anchetă pentru a îi identifica pe adevăraţii beneficiari ai fraudei. Pe baza mărturiilor lui Ilan Şor autorităţile au reuşit să iniţieze şi să ducă până la capăt procesul penal împotriva mai multor persoane oficiale învinuite de corupţie, acestea fiind arestate şi eventual condamnate. Prim-ministrul Vlad Filat a fost interogat de procurori, arestat şi pus sub învinuire, fiind deţinut în izolatorul de detenţie provizorie.

2016

  • Iunie: Ilan Şor a fost pus sub învinuire. El a fost arestat şi plasat în izolatorul de detenţie preventivă unde a petrecut două luni. Apoi el a fost plasat în arest la domiciliu. În decursul unui an după arestare Ilan Şor a cooperat cu organele de anchetă şi a făcut mărturii în iulie şi septembrie 2016 despre evenimentele adevărate.

    La 27 iunie 2016 fostul Prim-ministru Vlad Filat a fost condamnat la 9 ani de privaţiune de libertate pentru corupţie. Potrivit datelor Reuters, această sentinţă a fost pronunţată în legătură cu rolul lui Filat în scandalul bancar.

2017

  • Aprilie: BNM a primit raportul interimar cu privire la progresul companiei Kroll în investigarea circumstanţelor fraudei.

    20 Aprilie: Veaceslav Platon, un om de afaceri care de asemenea avea legături în schemele de spălare a banilor în ţară (Laundromat) a fost condamnat la 18 ani de închisoare în penitenciar pentru furt, fraudă şi însuşire ilegala în cadrul cazului BEM. Nici acest fapt, nici sentinţa lui Vlad Filat nu au figurat în rapoartele Kroll.

  • Iunie: Dl. Ilan Şor s-a aflat în arest la domiciliu timp de un an. Exact cu un an mai târziu, la 21 iunie a avut loc judecarea cauzei în instanţa de fond în Chişinău, Moldova. Procurorii de stat au solicitat o pedeapsă de 19 ani de privaţiune de libertate pentru Dl. Şor – pentru spălare de bani şi fraude. Judecătorul Andrei Niculcea a conclus că Ilan Şor nu a fost beneficiarul evenimentelor care au adus la colapsul băncii. Judecătorul a recalificat acuzarea şi a conchis că Dl. Şor trebuie să ispăşească pedeapsa pentru abuzul de serviciu şi încălcarea obligaţiilor fiduciare.

    Avocaţii Dlui Şor vor contesta verdictul la 17 iulie 2017, când va fi publicată sentinţa motivată.